Un peisaj de iarna si niște tablouri cu copaci pictate de Aurelia Chirila, bunica mea

Peisaj de iarna pictat de Aurelia Chirila

Acest peisaj de iarna, la fel ca si copacii de mai jos, nu a fost pictat de mine ci de Aurelia Chirilă, bunica mea, care desi era doctorita de profesie se mai ocupa si cu pictura in timpul liber. Bunica mea concepea si modele de rochii si ar fi putut sa faca si design vestimentar. A avut multe calitati dar o singura greșeala i-a adus moartea, o greșeala inadmisibila pentru o doctorița.

Copac pictat de doctorita Aurelia Chirila

Credința in Dumnezeu i-a fost fatala. Aceasta bunica a murit in 1991, când aveam eu 5 ani, din cauza unui cancer la sân neoperat la timp. Deși știa ca are cancer in loc sa se duca imediat sa se opereze s-a dus la o manastire crezând ca daca se va ruga la Dumnezeu acesta o va vindeca. Este incredibil cum a putut o doctorița, care teoretic ar trebui sa știe ca un cancer nu se poate vindeca fara operație si ca nu exista dovezi științifice ale existentei lui Dumnezeu, sa facă o asemenea greșeala. Credința in Dumnezeu ucide si bunica mea nu a fost singurul caz. Mulți oameni au murit rugandu-se la Dumnezeu si așteptând o minune, in loc sa facă ceva pentru sănătatea lor si sa meargă la medic cat mai repede posibil. Pana acum nu exista niciun caz de cancer vindecat de Dumnezeu, fara operație si nici minunile din biblie nu au fost atat de spectaculoase, fiind vorba de cazuri de orbire isterica, moarte aparenta, paralizie cu cauze psihologice si diverse afecțiuni ușoare care in multe cazuri se vindeca de la sine oricum, nu cazuri de cancer vindecate, membre amputate sau ochi scoși care au crescut la loc sau morți care au înviat după 10 ani.

Mesteceni pictati de doctorita Aurelia Chirila

Despre desenepicturi

Ma numesc Corina Chirila si obisnuiesc sa desenez si sa pictez de cand aveam 13-14 ani.Nu am facut niciodata studii de specialitate si am ales un alt drum in viata mea profesionala dar pentru mine pictura va ramane cea mai placuta modalitate de petrecere a timpului liber si cel mai frumos mod in care eu imi exprim cele mai profunde trairi. Imi place sa astern pe carton, hartie, panza toate sentimentele mele, toate dorintele si fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot sa ajung, toate lucrurile la care pot doar sa visez.
Acest articol a fost publicat în peisaj, peisaj de iarna, peisaje, tablouri vechi și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s